Cultura

Istoria și civilizația Ciprului se numãrã printre cele mai vechi din lume. Primele mãrturii ale civilizației sunt relevate de sãpãturile arheologice și dateazã din mileniul 9 î.Hr. Bogatul peisaj cultural al Ciprului cuprinde sute de situri arheologice risipite pe toatã suprafața insulei și reprezintã diferite perioade istorice din evoluția Ciprului.

Descoperirea cuprului în Cipru în mileniul 3 î.Hr. a adus bogãție insulei și a dus la dezvoltarea comerțului. Cu toate cã geografic Ciprul se aflã la rãscrucea a trei continente, Europa, Asia și Africa, și constituie un punct de întâlnire a marilor civilizații ale lumii, Ciprul a dezvoltat și a menținut timp de veacuri propria culturã. A rãmas un centru al civilizației grecești, cu influențe elenistice, romane, bizantine, france, venețiene, otomane și britanice.

Departamentul pentru Antichitãți al Ciprului este însãrcinat cu administrarea, conservarea, protejarea și menținerea bogatei moșteniri arheologice a insulei. Activitãțile lui cuprind domenii precum sãpãturile și conservarea obiectelor descoperite, a monumentelor antice, protejarea artei ecleziastice, reabilitarea clãdirilor cu arhitecturã tradiționalã etc. Scopul tuturor acestor activitãți îl constituie promovarea moștenirii culturale unice a insulei.

În paralel și complementar cu sãpãturile arheologice care se desfãșoarã, se depun eforturi pentru conservarea și protejarea monumentelor și a antichitãților descoperite. Aceasta vizeazã reconstruirea și/sau conservarea teatrelor antice, templelor, castrelor, bisericilor, dar și a monumentelor de orice fel, ca și a obiectelor mobile, de artizanat, icoane, obiecte de artã bisericeascã și popularã care dateazã din epoca neoliticã.

Muzeul Cipriot din Nicosia adãpostește cea mai bogatã și reprezentativã colecție de antichitãți cipriote din insulã. În spațiile expoziționale se pot admira câteva dintre cele mai reprezentative mostre ale artei cipriote care oferã o imagine de ansamblu despre civilizația insulei din perioada neoliticã pânã în epoca romanã. Existã, de asemenea, muzee arheologice în toate orașele, douã muzee locale în Episkopi (Limasol), cu antichitãți din situl Kourion și la Kouklia (Pafos) cu exponate din Pafosul Vechi, muzee de artã popularã la Gheroskipou, Lefkara și Fikardou și Muzeu Etnologic (adãpostit în conacul lui Hatzigeorgakis Kornesios) în Nicosia.

Cele mai multe din monumentele antice și siturile arheologice ale insulei sunt deschise publicului și pot fi vizitate.

Teatrele antice au fost refãcute în mare parte și sunt disponibile pentru reprezentații teatrale, de balet, muzicale și de alt gen.

Colecții reprezentative de antichitãți mobile ale Ciprului sunt trimise spre a fi expuse în strãinãtate. Antichitãți cipriote constituie de asemenea obiect de cercetare științificã la congresele și seminariile internaționale care au legãturã cu arheologia.

Una dintre reușitele Departamentului pentru Antichitãți este înscrierea, în 1980, a antichitãților din Vechiul Pafos (Kouklia) și Noul Pafos (Pafos de Jos) pe Lista Moștenirii Culturale Mondiale a UNESCO.

În 1986 nouã biserici bizantine care se aflã în zona Troodos - Aghios Nikolaos tis Steghis din Kakopetria, Aghios Ioannis tou Lampadisti la Kalopanayiotió, Panaghia de la Moutoulla din Moutoulla, Arhanghelos din Pedoula, Panaghia tis Podithou la Galata, Stavros tou Aghiasmati la Platanistasa și Panaghia tis Asinou lângã satul Nikitari au fost incluse de asemenea în Patrimoniul Cultural Mondial al UNESCO.

LISTA CELOR 13 MONUMENTE DIN CIPRU INCLUSE ÎN PATRIMONIUL CULTURAL MONDIAL AL UNESCO

• Pafos. Situri din Pafosul Vechi (Kouklia)
• Noul Pafos (mozaicuri)
• Kakopetria. Biserica Aghios Nikolaos tis Steghis, sec. 11. – Fresce
• Kalopanayiotis. Mãnãstirea Sfântul Ioannis tou Lampadisti, sec. 11.-Fresce
• Nikitari, Biserica Panaghia tis Asinou, sec.12.-Fresce
• Lagoudera, Biserica Panaghia tou Arakos, sec.12.-Fresce
• Moutoulla, Biserica Panaghias, sec.13-14.-Fresce
• Pedoulas, Biserica Arhanghelului Mihail, sec.15.-Fresce
• Pelendri, Biserica Sfintei Cruci (tou Timiou Stavrou), sec.13-15.-Fresce
• Galata. Biserica Panaghia tis Podithou, sec.16.-Fresce
• Platanistasa, Biserica Sfintei Cruci (tou Timiou Stavrou tou Aghiasmati), sec.15.-Fresce
• Palaihori, Biserica Schimbãrii la Fațã a Domnului (tis Metamorfoseos tou Sotiros) (Aghia Sotira), sec.16.-Fresce
• Choirokoitia. Așezarea neoliticã de la Choirokoitia, sec.7-4 î.Hr.

Site-uri utile pentru informații în plus: